Va prezentam ultimele noutati

Articole vechi

Cele 10 mari enigme ale planetei




De la originea vietii la sex, pina la imbatrinire si extraterestri, sint inca
multe lucruri pe care nu le intelegem complet despre lumea in care traim. Dar
care ar fi, la o adica, intrebarile cele mai importante pe care ni le punem si
care ar fi raspunsul lor din partea oamenilor de stiinta, in clipa de fata?
Prestigioasa revista ?New Scientist? si-a pus ambele probleme si a incercat
sa produca un clasament propriu, pe care il vom reproduce in continuare.



Cum a luat nastere viata?

1 In 1953, un set de experimente care aveau sa faca istorie au demonstrat ca
unele dintre ?caramizile? chimice care dau nastere vietii, precum
aminoacizii, se pot forma spontan in conditii atmosferice despre care se
considera ca ar fi prevalat pe Pamintul primordial. Din aceasta idee s-a
inspirat teoria potrivit careia oceanele au format ?supa primordiala? din
care ar fi aparut cumva viata pe Pamint. Dar aceasta teorie are o mare lacuna
care nu reuseste sa explice un paradox si el primordial, ilustrat popular prin
intrebarea: ?Cine a fost mai intii - oul sau gaina??. Una dintre teoriile
existente inainteaza ipoteza potrivit careia primele genomuri ar fi fost
alcatuite din ARN (acid ribonucleic). Precum ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic),
ARN este alcatuit dintr-un lant de acizi nucleici, dar din cauza proprietatilor
sale chimice usor diferite, ARN-ul poate cataliza unele reactii fara sa aiba
nevoie de proteine. Aceasta lume ARN autosuficienta este posibil sa fi fost
suprimata de cea ADN in care traim.

O alta idee la moda ar fi aceea a ?metabolismului initial?, in care
reactiile chimice necesare pentru eliberarea energiei si sustinerea vietii apar
inaintea moleculelor autoreplicante. Potrivit unei versiuni a acestui model,
noua stare ar fi luat nastere in curentii maritimi profunzi, o data cu formarea
de pirite din sulfat de fier si hidrogen sulfurat.

O teorie radical diferita - asa-zisa ?a panspermiei? - sustine ca viata nu
ar fi luat nastere pe Pamint, ci ar fi fost ?importata? prin intermediul
asteroizilor si/sau al cometelor. Experimentele au confirmat ca substantele
chimice de baza necesare vietii exista in spatiu, precum si faptul ca
microorganismele pot supravietui calatoriilor interplanetare. Dar indiferent de
unde ar veni, asta nu explica felul sau locul in care a aparut prima forma de
viata...



Cite specii exista?

2 Formele de viata pe Pamint ramin in cea mai mare parte o necunoscuta, in
pofida faptului ca, acum doua secole si jumatate, Carl Linnaeus a conceput un
sistem de catalogare. Intre timp, oamenii de stiinta au descris si catalogat
aproximativ 1,7 milioane de specii - numarul lor nu este cunoscut exact nici
acum, mai ales pentru ca nu exista nici un sistem centralizat pentru inscrierea
lor exacta. Toata lumea este de acord ca mai exista multe specii necunoscute,
dar cite anume ar fi ramine la aprecierea oricui... Estimarile merg de la 5
milioane la 100 de milioane de specii.

Nu numaratoarea finala ar fi importanta in aceasta privinta, ci intelegerea
fiecarui habitat personalizat. Si aici nu este vorba in principal de organismele
superioare, ci de populatiile de bacterii si de virusi, care sint de departe cel
mai putin cunoscute. Microbiologii estimeaza ca numarul speciilor de bacterii si
de virusi il depaseste cu mult pe cel al tuturor organismelor superioare care au
existat in intreaga istorie a Pamintului. Culmea e ca din regnul bacterial si din cel viral nu se cunoaste nici macar cam cit NU se
cunoaste, dar specialistii apreciaza ca aceasta lacuna va fi solutionata cindva,
in urmatorii 20 de ani.



Mai evoluam?

3 Evolutia are doua conditii de baza: selectia si variatia, ambele
transmisibile. Altfel spus, oamenii sint extrem de variati. Sursa acestei
variatii o constituie mutatiile genetice, care se produc si in prezent la
aceeasi rata ca oricind altcindva in trecut, in medie. Dar cum ramine cu
selectia? In tarile dezvoltate, oamenii par sa fi eliminat criteriul
supravietuirii celui mai puternic. Medicina moderna le permite oamenilor sa
treaca peste boli si peste rani care in trecut i-ar fi ucis. Controlul
nasterilor si tehnologia fertilitatii fac din reproducere o chestiune la libera
alegere, ea nu mai este calitate adaptativa. De asemenea, puterea selectiei
sexuale ne-a fost stirbita de puternica influenta mediatica asupra persoanelor
pe care le gasim atragatoare, si pentru ca oamenii ?frumosi? nu sint deloc
cei care au si cei mai multi copii.

Evident, nu ne directionam sistematic evolutia genomului in felul in care o
faceau stramosii nostri pentru a-si asigura supravietuirea, insa multe dintre
caracteristicile umane exista pentru ca au fost selectionate (constient sau nu!)
artificial. Inventarea lentilelor a permis proliferarea miopiei, cresterea
animalelor a dat posibilitatea multor adulti de a procesa laptele zaharat, iar
uneltele de piatra au permis stramosilor nostri sa-si extinda abilitatile fizice
fara a dezvolta muschi mai mari. Aceste inovatii si nenumarate altele ne-au
afectat zestrea genetica, la fel cum o vor face si numerosi alti factori
contemporani, precum celularul sau computerul. De asemenea, mai activeaza si
alte forte in acest sens - oamenii schimba mediul, si in sensul poluarii, si in
cel al crearii de conditii pentru aparitia de noi maladii. Si daca am putea
crede ca tehnologia genetica ne va da control asupra propriului viitor, s-ar
putea, de fapt, ca ea sa trimita evolutia umana in directii neasteptate. Tot ce
stim cu certitudine este ca genomul nostru se schimba, probabil mai rapid ca
oricind, dar unde ne va duce evolutia lui ramine un mister.



De ce dormim?

4 In medie, oamenii dorm cam o treime din viata lor, iar in lipsa somnului risca
sa moara mai repede decit de foame. Somnul pare a fi fundamental in biologie:
toate animalele dorm, ba chiar si neuronii cultivati in laborator intra spontan
in stari similare somnului. Asta nu inseamna ca si stim ce este. Exista,
desigur, citeva idei, de la unele evidente, precum refacerea si odihna, la unele
mai complicate, legate de procesarea informatiilor; nici una nu a fost
confirmata. Un lucru pare sigur: somnul este pentru creier. Animalele dorm,
plantele nu. Unele organe nu dorm - ficatul sau muschii. Toate acestea par
evidente, dar abia anul acesta s-a putut confirma ca o mare parte a creierului,
cerebelul, participa si el la somn. Daca functia regeneratoare a somnului a fost
partial lamurita, MRO (miscarea rapida a ochilor, etapa importanta a somnului)
continua sa fie o mare enigma.



Este inteligenta inevitabila?

5 Inteligenta nu este altceva decit o forma de adaptare evolutiva. Ea constituie
raspunsul evolutiei la imprevizibil. Si a aparut pentru ca este cea mai buna
cale de a supravietui intr-o anumita nisa ecologica. Totusi, ramin multe
intrebari fara raspuns. Spre exemplu, o data viata aparuta, duce ea inevitabil
la aparitia inteligentei? La o adica, este o problema de cost. Unul fizic - la
oameni, creierul consuma 20a din necesarul energetic, la doar 2a din masa
corporala - si unul chiar evolutiv: animalele nou-nascute sint avantajate de
instinctele automate care le fac sa fuga, in loc sa stea sa se gindeasca la o
cale optima de scapare. Comportamentul unor animale poate denota o anumita
inteligenta, prin flexibilitatea comportamentala de care dau dovada. Dar
inteligenta noastra creativa este diferita din punct de vedere calitativ. Nu
trebuie uitat insa ca acest tip de inteligenta genereaza el insusi
imprevizibilitate prin comportamentul complex al exponentilor sai. Oamenii de
stiinta nu stiu inca daca inteligenta creativa ar fi aparut oricum in istoria
planetei, indiferent la care specie, sau a fost doar un accident fericit.



Ce este constiinta?

6 Constiinta este extrem de greu de definit stiintific pentru ca este pe
de-a-ntregul subiectiva. Din acest motiv, studiul ei a apartinut multa vreme
filozofiei si religiei. De curind au intrat in dezbatere si biologii, indeosebi
neurobiologii. Unii dintre ei spera ca imaginea cerebrala si citirea electrica a
semnalelor creierului vor dezvalui ?corelatia neurala a constiintei?, si
chiar se fac progrese in domeniu. Dar inca nu se cunoaste ce anume din
activitatea cerebrala ne face sa fim constienti. Cu certitudine nu exista vreo
zona a creierului activa cind sintem constienti si pasiva cind nu mai sintem.
Chiar si in cazul in care acceptam (si nu toata lumea o face) ca ea ar izvori
din creier, tot mai exista probleme.

De ce ar trebui ca o masa de neuroni sa simta ceva? Situatia a fost botezata
?problema grea? a constiintei, unii oameni incercind s-o explice numind-o
?proprietatea emergenta a retelelor neuronale active? - ceva ce se naste din
interactiunea intre neuroni, dar care nu se gaseste in acestia. Lacuna a atras
si alte teorii, mai ciudate, care propun stari cuantice capabile de a produce
constiinta, explicatii matematice si altele asemenea. Unii cercetatori sustin ca
n-ar fi vorba decit de o iluzie.



La ce serveste sexul?

7 Dincolo de probabilele raspunsuri imediate gen ?placere? sau
?procreere?, stiinta incearca sa raspunda prin faptul ca reproducerea
sexuata - comuna la 99,9% din speciile multicelulare - reprezinta cea mai buna
cale de a transmite genele proprii, asigurind totodata suficienta variatie in
generatia urmatoare. Dar acest argument are o lacuna fundamentala, adica risipa
imediata si pe termen scurt implicata de reproducerea sexuala. In batalia
zilnica pentru supravietuire, sexul constituie o strategie perdanta. Nu si pe
termen lung, deoarece speciile asexuate nu supravietuiesc mai mult de citeva
zeci de mii de ani, in absenta improspatarii genomului lor, care altfel dezvolta
mutatii negative. Dar aceasta situatie in sine nu explica omniprezenta sexului.
Selectiei naturale nu-i pasa ce se va intimpla in viitorul indepartat, peste mai
multe generatii. Deci sexul ar trebui sa aduca avantaje din acest punct de
vedere ?aici si acum?. Cum o face, sau de ce, nu se cunoaste. Exista
bineinteles numeroase teorii, majoritatea concentrate pe abilitatea sexului de a
genera varietate. Pe de alta parte, poate ca o data aparut a devenit greu de
anihilat din evolutie. Mai exista si ideea potrivit careia sexul ar fi atit de
adinc inradacinat in ?sistemul de operare al vietii? incit abandonarea lui
este imposibila - un raspuns atractiv, dar care nu face decit sa transfere
problema in alt domeniu, sintetizat de intrebarea: cum a aparut sexul si de ce?



Putem impiedica imbatrinirea?

8 Despre imbatrinire si despre motivul care o determina se cunosc prea putine
pentru a fi capabili de interventie. Conceptia majoritara este ca imbatrinirea
ar fi cauzata de acumularea de vatamari celulare aleatorii, suspecti principali
fiind radicalii liberi - produsele secundare toxice ale reactiilor chimice care
elibereaza energia din hrana. O perspectiva alternativa asupra imbatrinirii este
ca ea ar constitui o degenerare programata, evoluata din nevoia reducerii
competitiei cu urmasii. Unii cercetatori cred ca au si identificat o gena -
daf-2 - a carei supresie mareste dramatic speranta de viata. Ei au facut
experimente numai pe cobai, insa tot mai multi specialisti devin atrasi de
oportunitatea data de daf-2 in lupta contra batrinetii.



Ce este viata?

9 Timp de cel putin citeva decenii, cele mai luminate minti umane au incercat sa
defineasca viata - sau cel putin un set de criterii universale, fara a reusi.
Totusi, exista o definitie extrem de populara, formulata acum 10 ani de Gerald
Joyce, de la Institutul de Cercetare Scripps, din California. El descrie viata
ca fiind un sistem chimic care se autointretine si care a evoluat prin selectie
naturala darwiniana. Aceasta definitie capteaza esenta vietii pe Pamint, dar
criticii se tem ca, ampla cum este, s-ar putea dovedi a fi prea mica pentru a
cuprinde tot ceea ce am vrea sa numim viata. Dificultatea pleaca din faptul ca
nu avem decit un singur exemplu ?de lucru?. Toate formele de viata de pe
planeta noastra au descins dintr-un numitor comun, fara ca noi sa ne putem da
seama care este acesta. Cum pun unii problema este ca si cum ai incerca sa
descrii un mamifer, avind la indemina doar o zebra. Este nevoie de cel putin un
al doilea exemplu, strain de primul.



Exista viata pe alte planete?

10 Cea mai grea intrebare. A-i da un raspuns ar insemna a dezlega enigma
aparitiei vietii pe Pamint. Acum doua decenii, opinia cea mai vehiculata stipula
ca aparitia vietii este in sine extrem de dificila. Deci, ca ar fi improbabil sa
gasim ceva in afara propriei noastre planete. In prezent se obisnuieste sa se
spuna ca viata este ceva inevitabil si ca probabil Universul colcaie de forme
ale ei. Din punct de vedere stiintific, in ultimii 20 de ani s-au schimbat prea
putine, numai ca schimbarea de opinii a fost provocata de un simplu calcul
probabilistic. Date fiind vastitatea Universului, diversitatea mediilor sale si
faptul ca viata a evoluat cu certitudine in trecut, se poate spune la modul
rezonabil ca probabilitatea ca Pamintul sa gazduiasca singurele forme de viata
este minuscula, chiar ridicol de mica. Din pacate, eforturile comunitatii
stiintifice de a gasi dovada existentei unor forme de viata inteligente
(programul SETI) nu au fost pina acum incununate de succes. Suporterii
?extraterestrilor? sustin ca de vina ar fi alte variabile probabilistice -
nivelul de inteligenta, stadiul evolutiv, distanta, incompatibilitatea
tehnologica sau, pur si simplu, inapoierea noastra tehnologica -, care ar face
imposibila depistarea unor civilizatii similare sau, cu atit mai putin, a unora
superioare sau inferioare. Dar tinind cont de vastitatea entitatilor
inscriptibile sub termenul ?viata? (el insusi nedefinit complet), nici macar
nu prea stim ce sa cautam pentru a gasi mai repede. Asta, in caz ca vrem cu
adevarat sa gasim ceva ?dincolo de noi?.Sursa: Evenimentul Zilei
Tags: legenda
Share Cele 10 mari enigme ale planetei

5105 citiri | Publicat la 11 Octombrie 2004


cursuri de specializare si formare DPO Responsabil cu protectia datelor oferite de Catedra Internationala Onorifica infiintata in 2012 impreuna cu Academia Romana

Ultimele noutati direct de la sursa

Noi preferam sa nu reinventam roata !!!

Stirile ProTV

Puteti citi ultimele stiri si articole apasand aici

WOWBiz

Puteti citi ultimele stiri si articole apasand aici

Stiri pe surse

Puteti citi ultimele stiri si articole apasand aici

Konkurs.ro

Puteti vedea ce concursuri si promotii sunt in prezent apasand aici

Descopera

Puteti citi ultimele stiri si articole apasand aici

I Like IT

Puteti citi ultimele stiri si articole apasand aici

Digi 24

Puteti citi ultimele stiri si articole apasand aici

Hotnews

Puteti citi ultimele stiri si articole apasand aici